Despre mine
Ce ar fi de spus?
Acum sunt un om in amurg,
Fugi in muntii tai, caprioara,
Nu mai ravnesc sa-ti sarut buzele
A doua oara, a treia oara.
Acum sunt un om in amurg
Piei din juru-mi, viclean bancher,
N-am ce sa mai fac cu aurul tau,
Aurul n-are trecere in cer.
Fiece zi are amurg
Fiece zi are si zori
Toamna via e plina de struguri,
Primavara numai de flori.
Acum sunt un om in amurg,
Ora amiezii a fost dulce, dulce.
In cuibul ei din fulgi de zapada,
Luna s-a dus sa se culce.
Om in amurg - Zaharia Stancu (revista Tango)
2 Răspunsuri până acum »
RSS comentarii · Urmăreşte URI
Isabela spus,
24 aprilie 2012 @ 9:43 pm
Este absolut minunat ce ai scris in articole..emotionant, sentimental, sincer, pur. Esti absolut MINUNATA pentru modul in care vorbesti despre puiul vostru, esti MINUNATA pentru grija pe care o porti minunii voastre..am citit despre scutece, despre oamenii dragi si mi-am permis sa zic, in sinea mea, ca am avut privilegiul de a intalni un om deosebit..iti multumesc de ajutorul de la disertatie, iti multumesc si pt starea de bine pe care mi-ai dat-o, in mod indirect in urma lecturarii articolelor tale. Sa ramai mereu asa- FRUMOASA si IUBITOARE. Pupici cu sclipici-Isabela
Irina Maria spus,
25 aprilie 2012 @ 5:39 pm
Multumesc. E minunat sa fii mama, asta am sa o spun de cate ori voi avea ocazia. Poate abia acum sunt implinita. Suma experientelor pe care un om le traverseaza de-a lungul existentei sale il defineste. Fiecare om pe care il iubesti, fiecare rana pe care o cosmetizezi (sau nu), fiecare victorie si fiecare lupta…toate sunt parte din noi. Asa ca, draga mea Isabela, bucura-te de fiecare clipa, mai frumoasa sau mai putin frumoasa! Pregateste-te intens pentru lupte, dar bucura-te de clipele de respiro dintre ele!